Obtain Immediately The Diary Of Éva Heyman Penned By Éva Heyman Presented In Visual Format

mărturie despre viaţa scurtă şi grea prin care a trecut Eva Heyman, o evreică de doar treisprezece ani în timpul Holocaustului, I read this book in Italian translation, made directly from Hungarian, I have read, of course, Anne Frank's diary, so I was really interested in this "Hungarian Anne Frank" account: I didn't know that much about Jews' situation in Hungary.
It was an interesting and moving read, but at a certain point I began to feel some doubts about narrator's real age: some bits of the texts just didn't feel right in the mouth ofyears old girl.
So I did some research and discovered the whole controversy regarding the authenticity of the book, I cannot express a sure opinion, because it is all based on my subjective impression, but in my view, there probably was some kind of a diary and Eva's mother used it as the base for her account.
Did she simply "edited" it or recreated it, I cannot say, Heyman Évátben, Nagyváradon hurcolták előbb gettóba, majd Auschwitzba, ahol személyesen Mengele küldte a halálba, Tizenhárom éves volt. Titkos naplóját édesanyja találta meg, aki könyvvé formálta, és kiadta, Így lett Éva naplója a holokauszt egyik legmegrázóbb dokumentuma, Az olykor érezhető anyai beavatkozástól a napló még drámaibb, még megrázóbb lett, főként, mert tudjuk: a megjelenés után Éva édesanyja mély depresszióba esett, majd öngyilkos lett.
A napló azóta megjelent angolul, héberül, néhány évvel ezelőtti, Éva lányom című, magyar kiadása után pedig németül, fanciául, spanyolul és baszk nyelven is.


Pedig, kis naplóm, én nem akarok meghalni, én még akkor is élni akarok, ha egyedül az egész körzetből csak én maradhatnék itt.
Én egy pincében, vagy egy padláson, vagy bármilyen lyukban is kivárnám a háború végét, én, kis naplóm, még a kancsi csendőrtől, aki elvitte a lisztet tőlünk, még attól is hagynám magam megcsókolni, csak ne öljenek meg, csak hagyjanak élni!” Very good written but so short First, excuse my English it is not my native language, I am from Romania, but this review needs to be written in English.


I have read theRomanian translation of OLIVER LUSTING, I really recommend this version because of the introduction he has made of her diary, it is very moving and puts another perspective of her writings, being more personal and informed perspective, she was just ayears old girl so she had written the journal from her point of view, but not from the historical point of view of the events, the introduction puts here diary in the historic context.


For me, the diary hasparts, The first part is more of a diary of a young Jewish girl with almost a normal life, Except for the loss of her Jewish friend Martha how has been deported by the nazi to Poland, that will haunt her the whole journey, She shares her dreams, she has a crush, all the things that a young girl has, the first part might be boring and childish but it is very important for the second part, it puts everything in perspective in the second part.


The second part begins fromMarchwhen operation Margarethe took place, Operation Margarethe was the occupation of Hungary by Nazi German forces during World War II.
This is the interesting part and dramatic one, Then her whole life changes, all the Jewish community is imprisoned in the ghetto and the drama

and the psychological horrors begin, You know the sweet little girl from the past and how this tense period changes here and here the family is going crazy and try to survive, The last pages of her diary are the saddest ones, she realizes she will die like her friend Martha, and she has onlyyears old,

By the way here parents abandoned here to die and fled Oradea, but you don't read this in her journal since she didn't know, after publishing here journal her mother Agi commits suicide.
By comparison to Ann's Frank Journal, her journal is more childish written but has a lot more drama and realism since she has written about all the events of her community from Oradea, personally I like it more it's more dramatic and genuine that Ann's Frank journal, but this is only my opinion.
Prin presă și radio, prin discursuri și afișe se țipă, se urlă împotriva evreilor, Fiecare frază scrisă sau rostită este o amenințare, o insultă, o batjocură la adresa evreilor, Amenințările, jignirile, umilirile menite să înspăimânte sînt însoțite de legi antievreiești care apar în avalanșă, Toate acestea sînt îmbinate în proporție crescândă cu crime izolate și în masă care seamănă groază în populația evreiască și pregătesc opinia publică pentru crima cea mare.
Înse hotărăște ucigașa revizuire a cetățeniei, ”

Eu, micul meu jurnal, maş lăsa sărutată şi de jandarmul acela care se uită cruciş şi care nea luat făina, numai să nu ne ucidă, numai să mă lase să trăiesc” He vivido tan poco es de esos libros que se te meten en el fondo del alma y te estremecen tanto que te cambian la vida.
Como dice Elvira Lindo en el prólogo, hay que dejarse llevar por él, Hay que leerlo y dejar que Eva se te meta tanto que al final lo único que querés hacer es abrazarla,
A mí me encantan los libros que transcurren en la WWII, creo que es importante recordar ese momento tan drástico y cruel de la humanidad, y libros como este son siempre bienvenidos en mi biblioteca.
Leí el diario de Ana Frank, y pensé que este sería semejante, La historia de Ana me dolió pero no lloré ni una vez de las cuatro que lo leí, En cambio, con la historia de Eva me paso algo que hace rato no me pasaba con ningún libro,
Me encariñe con ella, me dolían sus palabras, sentía que un puñal se me clavaba en el corazón cuando ella escribía muchas veces que su mayor deseo era VIVIR.
Algo tan simple como respirar, . . que al final Eva no obtuvo, Y aunque lo sabía, me era imposible no tener un poquito de esperanza, Quería darle a Eva el final que ella quería, Cuando cerré el libro, todo lo que quería era correr a Oradea y pedirle perdón por lo que le hicieron, Lo siento, Evebita, te arrebataron la niñez, la inocencia, . . la vida.
Siento que tengo mucho para decir pero las palabras se me escapan, La mejor manera de conocer una historia como esta es leyéndola, Es un libro corto, de alrededor depáginas,páginas en donde Eva resume cuatro meses de su vida, y tal vez los más importantes, Pero además de la parte política, Eva nos cuenta sobre su vida íntima, su primer enamoramiento, su pasado, cómo se tomo la separación de sus padres y mucho más.

He vivido tan poco, además del testimonio de Eva, al final tiene dos cartas que le llegaron a Ágnes, su madre, un año después de la guerra.
Y de alguna forma, es la manera ideal para cerrar la historia, En esas cartas se narran los últimos momentos de Eva en Auschwitz,
En simples palabras, vayan a leerlo, Así como Ana Frank es un testimonio importante a nivel mundial, Eva Heyman también debería serlo, Su nombre debería ser conocido por todos, que cada persona conozca su historia y que su memoria jamás se pierda, Am trăit atat de puțin, Eva Heyman.
Jurnalul prezinta lucrurile din perspectiva Evei, fetita deani, Desi am dubii privind autenticitateaa conținutului sau mai bine spus se regaseste gandirea unui copil in toate pasajele, mai putin in cele legate de politica, Un copil care plange si se agata de roata bicicletei cand ii este confiscata intelege la aceasta vârstă frageda mult prea bine politica,
Aceste semne de întrebare sunt din cauza faptului ca jurnalul a fost publicat de Agi laani dupa sfarsitul razboiului,
Mia plăcut ca pe lângă jurnalul fetitei deani am regăsit o introducere care ne aduce o claritate asupra faptelor petrecute si asupra unor erori de percepție ale Evei.

De asemenea, la sfârșitul jurnalului se regăsesc scrisorile lui Juszti și Mariska adresate lui Agi, mama Evei, acestea parandumise foarte personale și poveștile altor supraviețuitori ai Holocaustului.
.